Am văzut un film, poliţist. Vă fac repede un rezumat, ca să vă prindeţi despre ce vorbesc. Ăştia, de-alde poliţiştii, căutau un tâmpit. Care făcea nu ştiu ce, nişte chestii. Era nebun. Şi l-au căutat ei ce l-au căutat, până când l-au găsit. Mă rog, au găsit casa lui. În care locuia. În momentul în care au intrat, în forţă, la individ în casă, au descoperit că toţi pereţii casei erau „pictaţi” cu diferite citate celebre. Pe toţi pereţii casei, erau inscripţionate toate citatele celebre existente, maxime celebre, chestii filozofice, paragrafe, paradigme, toate cele. După ce ăştia din forţele de spart uşi, au eliberat perimetrul, au intrat detectivii. Să detectiveze ceva. Moment în care, unul dintre detectivi, surprins de priveliştea şi decoraţiunile interioare, spune:

– Ce fel de nebun sau tâmpit îşi scrie pe pereţi, citate celebre?!

Şi atunci mi-a trecut un gând prin cap.

Oh shit. Tata lui Facebook!