Ce urât e Facebook-ul, de când s-a dat drumul la campaniile ăstea electoriste. Pe cei care sunt înscrişi pe diferite liste de partid, la diferite partide politice bineînţeles, îi înţeleg. E lupta dintre ei. Trebuie să propovăduiască doctrina partidului. Să convingă lumea. Să îşi arate muşchii de partid. Poate chiar să schimbe ceva. Mai ales ăştia tineri.

Dar pe ceilalţi, nu pot să-i înţeleg. Care este rostul în a avea pe profilul tău personal, afişul cu candidatul pe care îl preferi? Care este rostul dezbaterilor pe pagina ta personală? Ah, da, e preferinţa ta şi vrei să o expui. N-ar fi mai moral, şi natural, să nu ne intoxici pe toţi cu aceste preferinţe? N-ar fi mai civilizat să ne laşi pe fiecare să urmărim paginile dezvoltate pentru aşa ceva şi să alegem? Pentru că până la urmă, despre asta este vorba. O alegere personală, despre şi cu, următorul om care va gestiona banii noştrii. Pe care îi plătim cu to(n)ţii, la stat. Ai timp să te bucuri, sau nu, după ce o să caştige candidatul tău preferat. Dar până atunci, te rog, nu mai politiza pagina ta proprie şi personală de Facebook! Eşti ridicol/ridicolă !

Şi acum, ca să nu spună lumea că-s nebun, deşi n-ar fi departe de adevăr, haha, am să las şi un sfat, pentru ăştia pătimaşi în ale politicii. Aşa cum împăciuitor spunea un tânăr PDL-ist (nu, sunt apolitic): Sunt buni şi răi, şi la ei şi la noi.

P.S. Mie ca cetăţean de rând, ne-implicat în politică, mi-ar plăcea să urmăresc un război politic al inteligenţelor, al soluţiilor, al fair-play-ului, şi mai ales un război al bunului simţ. Oare pe când şi această transformare?