M-au înnebunit ăştia cu ştirile lor. Ori nu se mai face presă în România, ori presoşii ăştia, a se citi ziaristică, media, etcetera, devin din ce în ce mai proşti, incompetenţi, promotori de idioţenie, avizi după senzaţionale şi murdari la gura, de la fundurile pe care le tot pupă. Mi-e silă să citesc vreun ziar. Toţi îndoaie ştirile după înclinaţii politice, sau după cei de la care iau bănuţul. Mi-e silă să mă uit la televizor. Toţi sunt cumpăraţi. Mi-e milă de ei, ăştia care prezintă, ăia care redactează, ăia care fac ştirile, dar îmi este mai multă silă. Ptiu. Ştiu, nu-i frumos să scuipi. Dar nu mă pot abţine. Mai bine scuip, decât să vomit.

Prima ştire.

Senzaţional, extraordinar, fantastic, şoc şi uimire ! S-a ieftinit benzina!

Auăleu! Deja îi văd pe ăia de fac pâine, dansând în jurul malaxoarelor, pe dansul ploii. Pe ăia de cultivă castraveţi, făcându-şi planuri de vacanţă. Pe ăia de produc mezeluri, cum fac o pomana porcului, doar aşa, de bucurie. S-a ieftinit benzina!! Mă gândesc să mă duc la birou, pe jos. Că dacă mă urc la vreun taximetrist în maşină, mi-e că mă duce ăla gratis până acolo, şi după aia rămân eu dator. Bă! S-a ieftinit benzina! Voi mă auziţi?!
– Bine bă. Cu cât s-a ieftinit?
– Nouă bani.
– Cum nouă bani? Nu cumva nouăzeci?
– Nu. Nouă bani.
Hmm. Stai să mă gândesc. Gata. M-am gândit. Bă, voi sunteţi idioţi? Ce ştire de doi bani e asta mă? Voi vă daţi seama despre ce vorbiţi? Sau mai rău. Vă daţi seama ce ştiruiţi? Păi ăia de la Petrom fac mişto de noi, ieftinind carburanţii cu nouă bani, şi voi faceţi mega-ştire din asta? Vezi Doamne, câtă bucurie, cât extaz, cât de bine o s-o ducem de-acum. Nouă bani !!
Matematică simplă. Trei minute cât am stat să văd la televizor, cam cu cât s-a ieftinit benzina, m-au costat 5 bani. Timpul costă bani. Ştirea pe care am privit-o este o ştire de 2 bani, aşa cum am precizat mai sus. Ăştia 2 bani tot eu îi plătesc. Că stau să mă uit la reclamele voastre. Întârzierea pe care mi-am cauzat-o naiv fiind, mă costă alţi 5 bani, din afacerea mea. Că am întârziat să muncesc. Deci am pierdut, timp, care se calculează în remuneraţie de ordin financiar. Cinci bani, plus doi, plus alţi cinci, fac 12 bani. S-a ieftinit benzina! Cu 9 bani. Dar eu am pierdut deja 12. Să vă frec. Şi pe voi, şi pe ăia care consideră că asta se poate numi ieftinire. Ştire de cacao, ziarişti de cacao, benzinari de cacao.

A doua ştire.

Huidu n-a luat nici o zi de părnaie, dar rudele vor 800.000 de euro de la el. Despăgubiri.

Indignare, şoc, dezgust şi panică. Ah, să nu uit. Asta îmi mătrăşeşte şi newsfeed-ul de pe Facebook, nu o regăsesc doar la televizor şi în presa scrisă. Aşa. Cum mă n-a luat nici o zi de pârnaie? Păi a omorât trei oameni. Băbuţa aia care şi-a plantat roşiile pe o parcelă care nu mai era a ei, a luat nu ştiu cât. Sincer, cetăţeni, ori sunteţi proşti, ori sunteţi prea ignoranţi, sau închişi la minte. Exemplu: Oricare dintre voi, dar oricare, unul dintre voi, baiatul ăla din spate. Dacă aveaţi ghinionul să accidentaţi mortal, nu trei persoane, una singură, intraţi sigur în puşcărie. De ce? Simplu. Sunteţi mici, urâţi şi fără bani. Nu vă permiteţi un avocat care să indoaie legea după buna lui voinţă şi să vă scoată nevinovaţi. Nu spun că e vina avocatului. Nici măcar a judecătorilor nu este. Ba mai mult, măresc miza şi spun, nici vina lui Huidu nu este! Singura lui vină, pe care fie că o arată fie că nu o arată, dar o va purta mereu în suflet, este aceea de a fi omorât trei oameni. Şi credeţi-mă pe cuvânt, va trăi cu vina asta toată viaţa. Indiferent dacă va face sau nu pârnaie. A cui e vina atunci? Simplu. A noastră. A tuturor.

(Da-i pe pagina urmatoare, pentru continuare)