Jihadul absolut, se desfăşoară zilele ăstea, în supermarket-uri. Să te pună sfinţii şi cine mai vrei tu, să fi uitat carecumva să iei pâine, sau carne tocată, la timpul potrivit. Am îndrăznit şi eu astăzi, din adâncul prostiei mele, să mă duc până la supermarket, ca să completez lista de bunătăţuri prezente în casă, cu ceva fructe. Jihad! Terorişti cu cărucioare care te calcă pe picioare. Kamikaze trecuţi de vârsta a treia. Femei cu gură şi fundal sonor ca de mitralieră. Adolescenţi talibani cu viteză şi dorinţă de haos la raionul de băuturi. Şi la sfârşitul războiului, casieriţe care te execută pe bandă rulantă. Ba mai mult, te mai şi întreabă:

– A fost totul bine în magazin?
– Da. Dar ia-mă mai încet că n-apuc să pun nimic în coş, la ce viteză ai tu la mâini.

Răspunsul, bineînţeles, în gând. Ah şi pentru ca tot tabloul să fie complet, între raioane, o masă de nevinovaţi, victime colaterale. Bărbaţi însuraţi, sau iubiţi trimişi în misiune, cu liste în mâini şi feţe nedumerite. Panicaţi şi cu milioane de semne de întrebare, parcă le citeşti în ochi, cugetările.

– Cine dracului m-a pus să vin aici? Unde mama lui e uleiul?

Aşadar. Dragilor şi dragelor, o să-mi permit să fiu sfătuicios. Ca să nu vă regăsiţi în situaţii neplăcute, precum subsemnatul, inainte să plecaţi la acest război, vă recomand să: beţi o cană de cafea, să vă înarmaţi cu cât mai multă răbdare, iar în supermarket, să nu aveţi milă de nimeni. Orice faptă bună, vă va aduce necazuri. Fiecare pentru el! Am zis.

Asta dacă mai vreţi să apucaţi revelioneala. Spor.