A venit Spiderman. Asta, primavara.

Ganduri date spre citire, in data de:

Băi, deci, cum să-ți zic eu. E frumos. E soare, cald, înfloresc copacii, înmuguresc toate ălea. Lumea e mai dezbrăcată, mai zâmbăreață. Mai treci pe lângă unul care miroase a Salvatorre Ferragamo, pe lângă altul care miroase a naftalină. Ți se deschid toți porii.

Ies bunicuțele cu nepoțeii la plimbare. Mămicile, ăstea noi, conduc pasiv cărucioarele pe la soare. Se poate fuma în mașină cu geamul deschis. Vezi senin. Îți clipocesc ochii mai des, că deh, e lumină mai multă. Ce să mai. E ca-n povești, ce bine că sunt, ce bine că ești.

Băi, dar un singur lucru nu-mi place. Spiderman, trăi-ți-ar familia ta, ia-ți, bă, pânzele de pe drum. Că mă albești. La propriu.

Băi, deci. Mergi și tu liniștit, ca tot omul. Mai arunci și tu o ocheadă după o tipesă cu picioare lungi și cizme aproape la fel de lungi. Te uiți la flori. La copii. Zâmbești ca prostul pe stradă. Ce să mai, e frumos, e primăvară.

Și dintr-o dată, poc! Ditamai pânza de paianjen ți se lipește de mufă. Îîîîîuu! Dublu îîu! Și începi să dai haotic din mâni, de zici că ești un maestru kung-fu în pregătire, așa, pe stradă. De-alea cu mâinile pe după cap, în formă de cerc. Cu mușchii încordați. Concentrare maximă. În sus. În jos. Stânga. Dreapta. Hua!

Și se uită lumea la tine, ca la un idiot. Dar ei nu văd. Că de pe partea celaltă nu se vede grozăvenia.

Băi. Și hai că de una mai treci. Te prefaci că n-ai văzut-o și îți dai, așa, elegant cu mâna prin păr. Ca și cum l-ai aranja. Dar tu dai pânza de paianjen jos de pe tine. Cu ochii înainte, ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic. Mai treci și de a doua, că ești într-un loc unde nu e lume.

Dar când încep mai multe să aibă o atracție inexplicabilă, aproape sexuală, față de moaca ta, ceva nu e în regulă. Și zic sexuală, pentru că îți fut tot zen-ul.

Și nu înțeleg. Ok, ok. Și paianjenii e oameni. E suflete. Ceva. Trebuie să trăiască și ei. Dar, bă, ăștia, când vine primăvara, se pun pe zburat? Care-i faza?! Atâtea colțuri pe planeta asta, unde să-ți construiești tu o căsuță și să prinzi muște, și tu te pui pe zburat?! Spiderman, trăi-ți-ar familia ta, ia-ți, bă, pânzele de pe drum!

Mă rog. Ce să mai. A venit primăvara. E cald. E frumos. E ca-n povești. Ce bine că sunt, ce bine că ești. 22 de grade la Brașov. Am crezut că am ieșit afară în anotimpul greșit. Sau am dormit vreunul.

Sărut-mâna, bună ziua, să trăiți. Să aveți o primăvară ca-n povești.

#AziSuntHater #MaiMultDecâtIeri

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *