Clar a venit primăvara. Am prins un bondar, care îşi încorda muşchii la geamul meu şi nu înţelegea de ce nu poate să treacă de bariera aia invizibilă, spre soare. Ptiu ptiu să nu-l deochi, că tare frumuşel mai era. Mare şi grăsun aşa şi pufos şi colorat cu galben şi negru. S-a cam supărat pe mine cred, că i-am dat poke de câteva ori, ca să găsească ieşirea. Păi ce să fac, trebuia. Că altfel îşi spărgea capul în geam şi tot nu ieşea din casă. Oricum, hai noroc băi primăvară! Pretenaş. Bine ai venit. Bine ne-ai găsit. Sau ceva.