Tot asta rămâne biblia mea. Muzica bună, dansul frumos şi versurile pe care nu le înţeleg. Haha. Repede, repejor, o fată să se pregătească de o lambadă. Acum cât sunt în formă. De cozonac. http://www.youtube.com/watch?v=i8mz9uOvFQA

Poate mâine. Astăzi sigur nu, pentru că nu mai este timp, după cum spunea şi Bitman într-o piesă. Aşadar, poate mâine. Maybe tomorrow..I’ll find my way.. http://www.youtube.com/watch?v=LV58fxXOQuE

Poate ar trebui să ne facem şi noi o republică. Republica oamenilor, care nu trăiesc alături de hiene, reptile, şobolani şi alte specii necrofage. Şi poate aşa, am face şi noi, the right moves.

Dacă simţiţi o nuanţă de depresie, legată de mine şi melodiile pe care le ascult în seara asta, nu vă înşelaţi. Iubesc ţara mea, oamenii ei, lumea asta frumoasă, şi tot ce este bun în ea. Dar câteodată, sunt sătul, de tot ce nu e bine. This crazy world..

Zic să lăsăm timpurile bune să vină. Cu cât ne gândim mai mult la vremurile rele, cu atât mai mult întârzie vremurile bune. So, let the good times roll! Pe care fac un dans rapid?

Hahaha. Ia să vedem câţi dintre voi îşi mai aduc aminte de această melodie. Hmm. Stai, că nici eu n-am cum să-mi aduc aminte de ea. Că nu eram născut când s-a lansat. Totuşi, asta e versiunea originală.

Ştii ce se întâmplă când zâmbeşti? Două lucruri. Lumea se uită la tine ciudat. Toate problemele dispar. Haha. Dacă tot a fost ziua zâmbitului, păi să zâmbim. Zic. Coperta n-are treabă cu melodia.