Nu trebuie să-ţi placă maşinile, neapărat, ca să îţi placă videoclipul ăsta. Dar melodia, trebuie să o pui într-un pahar şi să o serveşti ca pe un Dom Perignon. Haha! Xzibit! Aaaaa! I’m the real X to the Y. Standing up! Haha!

Haha. Rap viteză cu Busta Rhymes. Pe bune, cât de tare poate fi Busta?! Oricum melodia e de nota zece. Nu mai zic nimic de Method Man, care e the shitniz! Alţii încep şcoala pe vremea asta. Eu mă întreb încă, what’s happenin’?

Cred că am mai pus de cel puţin zece ori, melodia asta, pe profilul meu de Facebook. Nu mă pot abţine. This ain’t no technological breakdown. Oh No. This is the road to hell. http://www.youtube.com/watch?v=abZlWqVeLzg

Cât de tare îmi place melodia asta. Străzile ăstea, au prea multe nume, pentru mine. Unde s-au dus zilele, când tot ce făceam, era să ne jucăm?! Vise cu străzi pline de tinereţe, pline de fericire. Meh, cine nu le are. http://www.youtube.com/watch?v=reyfu31SSh4

Suntem mulţi şi din ce în ce mai oropsiţi. Ei sunt puţini, dar cumva, ne conduc. Cum şi de ce, nu ştiu. Abuz, teatru ieftin şi murdarie. România. I’m looking for the road to Zion.

Ştii melodia asta? Nici eu. Dar din clipa în care am intrat în casă, o auzeam în cap, incontrolabil. Haha. Şi nici măcar nu era cinci. Era cinci fără un sfert. Haha. It’s five o’clock in theee morniiing!

Pe principiul, ce n-aş da să fie un pic de răcoare, deşi melodia n-are nici o treabă cu asta, ia să ascultam de Red Hot Chili Peppers. The more I see the less I know. Ce chestie. Şi eu. http://www.youtube.com/watch?v=o7MhpFF1vv0