Divide and conquer. Sau într-o limbă din zona U.E., dezbină și cucerește. Felicitări, propaganda a funcționat.

Nu vreau să fac nici o predicție, pentru că nu-s politician, economist sau sociolog. Vreau să spun doar un lucru. Tocmai s-a creat un precedent. Iar dacă ai destul curaj și îndeajuns de multă minte încât să privești la imaginea mare, nu la aia mică, ai să-ți dai seama că pe termen lung, lucrurile nu mai arată așa de bine.

O să fim martori la niște chestii, istorice, cum ar spune alții mai înțelepți decât mine. În următorii ani.

A câștigat din nou frica, prostia și mințile înguste. Și mai ales corupția. Pentru că vrem sau nu, vina pentru Brexit, aparține fără doar și poate și europenilor. Și a felului în care este organizată întreaga Uniune. A felului în care se tărăgănează lucrurile. A favoritismelor. Și a absurdului impus.

De câți ani există această Uniune? De mulți. Totuși, în ciuda acestor ani, Uniunea Europeană încă nu a reușit să niveleze lucrurile.

Arătăm cu degetul spre englezi? Luați în considerare că și noi suntem de vină. Ei au răspuns cu un Brexit, la propaganda falsă, la neputința lor, la frica lor, la inadaptabilitate. Noi?! Răspundem de ani de zile, la cabina de vot, cu inconștiență.

Jocurile sunt deschise. Și nu la nivel european. La nivel planetar.