În faţa locuinţei mele, la o distanţă de vre-o 100-200 de metri, a apărut o macara. Din aia mare, cu braţ şi greutăţi şi cabină de macaragiu, galbenă, tot ce îi trebuie. Acum, un utilaj din ăsta, nu răsare pe teritoriile libere, aşa dintr-o dată. E mai mare decât blocul meu, deci se va construi în faţa mea, un bloc cel puţin egal, dacă nu mai înalt decât al meu. N-ar fi o problemă, că pe moşia mea, are loc toată lumea. Nu sunt proprietarist. Cum ar veni. Problema este însă, legată de ce se va întâmpla, pe termen lung. Aşadar. Dacă la 200 de metri de geamul meu, se va ridica o nouă clădire, înseamnă că, priveliştea mea minunată, către munţi, păduri si alte elemente de decor naturale cu nuanţe de verde, va fi obstrucţionată de acea viitoare nouă clădire.

Acum. Stau şi mă întreb. Dacă mă duc lângă locul unde e garată macaraua, cu un carton pe care să scrie „Vând macara! Super Oferta!” rezolv ceva?! Adică, mă gândesc că, dacă găsesc repede un client, pot întârzia un pic obstrucţionarea de privelişte.

Nu ştiu. Zic. Mă mai gândesc.