Mi-e foame de nou. De culoare, muzică, viaţă, gânduri, minţi jucăuşe. M-am săturat de plastic, carton, ţâţe, funduri, buze, craci, raci. Fără aluzii domnişoarelor, sunteţi frumoase şi fabuloase. Vorba unui precin, bucurie la gingie. Apropo de prieteni. Sunt oameni pe care nu i-am văzut in viaţa mea, dar am discutat cu ei în mediul virtual sau prin telefon. Şi mă simt ca şi cum i-aş cunoaşte de o viaţă. Sunt însă şi persoane, cu care trăiesc de o viaţă. Şi simt că nu le cunosc deloc. Nu e ciudat?