Ce vream să spun, că văd că sunteți mulți, tineri și prea nervoși (frate!).

Staropramen e o bere, cel mult mediocră. Nu mă pricep foarte tare la beri, dar cred că în afară de reclame, care sunt oarecum faine, nu găsesc nimic atrăgător la berea asta. Nu știu de ce. E fadă. Îi lipsește ceva. N-are zvâcul ăla, nu știu. Chestia aia care te face să plescăi după prima înghițitură de lichid rece și să scapi un ”aaah” necontrolat.

Mă rog. Cum spuneam, nu mă pricep. Sunt băutor de tărie, apă de foc, chestii care ard pe esofag.

Dar. Companionul meu, rezident cu permanență printre beri, deci mare cunoscător, a fost de acord cu mine. Se vede după mimica feței chiar. Mi-a și transmis, așa, pe șoptite:

– Șefu’, rămâi la Ciucaș, Ursus și de-ăstea autohtone, că n-ai tu gusturi așa elevate…

Mă rog. Ce să mai zic. Afară-i cald ca în povești, ce bine că sunt, ce bine că ești.

Altfel?! Voi, bine?!