Așa. Au trecut și Oscar-urile. Poate vă interesează, poate nu, dar eu o să încerc o cronică ”micuță” a evenimentului.

În primul rând, trebuie subliniat (din nou) că suntem o țară din lumea a patra. Pentru că evenimentele mari, în special cele care au legătură cu arta, în diferite forme (cum este Oscar-ul), nu sunt transmise pe nicăieri. Al doilea eveniment de mare anvergură pe care mega-televiziunile noastre nu-l transmit. Felicita-v-aș!

Începem cu lucrurile evidente și cu ceva curiozități. Pentru cei care nu știu/știau, Premiile Oscar se desfășoară în Los Angeles, în incinta teatrului Dolby Theatre din Hollywood (nucleul filmului american și hollywoodian cum ar veni).

Premiile Oscar se numesc de fapt, Academy Awards și sunt niște premii pe care le acordă Academia Americană a Artelor și Științelor Filmului (Academy of Motion Picture Arts and Sciences – AMPAS). Asta pentru cei care au intenția să vocifereze că e prea mult Hollywoodianism la Oscars. Doh!

Și ca o curiozitate, tot așa pentru cei care nu știau. În caz că te întrebai de ce li se spune mai popular ”Oscars” și nu simplu ”Academy Awards”. Există o legendă conform căreia, prin 1931, premiul acordat de Academie, statueta, a trecut prin mâinile unei secretare care a spus că statueta seamănă cu vărul ei Oscar. Și așa a rămas. Mă rog, sunt câteva dezbateri pe faza asta, dar ăsta e cel mai răspândit mit. Totuși, Academia a adoptat numele de ”Oscar” pentru statuetele pe care le oferă câștigătorilor, deabia prin 1939. Primul câștigător care a mulțumit Academiei pentru ”Oscar” a fost Walt Disney.

Statuia reprezintă un cavaler cu sabie, sculptată în stil art-deco. Iar, ca să vă mirați și mai tare, modelul care a pozat în fața sculptorului George Stanley, pentru prima statuetă, a fost un actor mexican (trump this Trump!) pe numele lui, Emilio „El Indio” Fernández.

Academia Americană a Filmului are un pic peste 7000 de membri cu drept de vot (2018), dintre care marea majoritate sunt americani. Însă, nu este o instituție cu porțile închise, drept urmare, în catastiful cu membri se poate înscrie oricine, din lumea-ntreagă, care are legătură cu arta filmului.

Despre cum se acordă premiile: Alegerea câștigătorilor se face în două etape. În prima etapă sunt nominalizați la Oscar cinci candidați. Această nominalizare este făcută de membrii Academiei care aparțin aceleași specalități cu cei nominalizați. Astfel, actorii nominalizează actori, scenariștii – scenariști și așa mai departe. În schimb, câștigătorul de la fiecare categorie este ales de către toți membrii Academiei, indiferent de specialitate. Voturile sunt secrete, astfel că nici unul dintre membrii Academiei nu cunoaște rezultatele anticipat. Scrutinul este efectuat de către o firmă prestigioasă de revizie contabilă, care este însărcinată cu centralizarea voturilor. Până în momentul ceremoniei în care sunt prezentanți cei nominalizați la fiecare categorie și plicul sigilat cu numele câștigătorului este deschis, numele câștigătorilor nu este cunoscut.

Acum, câteva mici curiozități pe care le-am avut prezente la ediția de anul ăsta.

– Joker, a avut cele mai multe nominalizări (11), inclusiv la „cel mai bun film”, „cel mai bun regizor” şi „cel mai bun actor în rol principal”. „The Irishman”, „Once Upon a Time… in Hollywood” şi „1917”, au avut și ele câte zece nominalizări. Lucru care m-a dus din nou cu gândul la aceeași chestie la care m-am gândit și la Globuri. A fost faină lista cu nominalizări, dar a părut cumva comprimată. Și asta pentru că sunt câteva filme care au acoperit prea multe categorii. De ce și cum, încă nu-mi dau seama, deși unul dintre răspunsuri ar putea fi evident. Prea puțină calitate anul trecut.

– Jojo Rabbit a fost nominalizat la 6 categorii. Cum deja cred că știți, Mihai Mălaimare Junior este directorul de imagine și acest film i-a adus deja un premiu, pentru cel mai bun director de imagine, la gala Hollywood Film Awards.

– Din 2019, Academia a renunțat la a avea o gazdă (host) pe scenă. Și anul ăsta, ca și anul trecut, evenimentul nu a fost prezentat de către un moderator/gazdă. Înmânarea premiilor, numirea câștigătorilor, s-a făcut cu aportul celor care prezentau premiile per secțiune. Adică, alți actori invitați să facă asta.

– Pe scena de anul ăsta, s-au perindat nume grele din lumea filmului american și o să-i menționez pe câțiva dintre ei, până apucați voi să îi decoperiți pe Youtube.

Pe scenă au intrat, la categoria fete cucuiete: Jane Fonda, Penélope Cruz, Natalie Portman, Gal Gadot, Salma Hayek, Brie Larson, Diane Keaton, Regina King, Olivia Colman, Julia Louis-Dreyfus, Sandra Oh și chiar omorâtoarea de alienși, Sigourney Weaver.
La categoria băieți descurcăreți, i-am avut pe scenă pe: Tom Hanks, Spike Lee, Rami Malek, Oscar Isaac, Chris Rock, Mahershala Ali, Will Ferrell, și chiar și pe singurul om care a bătut matrix-ul, Keanu Reeves.

– Toți nominalizații la prestigiosul premiu, primesc din partea organizatorilor un pachețel cu premii. E o inițiativă care se numește “Everyone Wins”. Practic, o atenție, cum s-ar spune la noi in lingua rumena. Pachețelul include diferite chestii începând cu mini-vacanțe și terminând cu gustărele și diferite produse de igienă (parfumuri, creme, deodorante, chestii).

– La partea muzicală, anul acesta organizatorii i-au aruncat pe scenă pe Billie Eilish, Janelle Monáe, Elton John, Cynthia Erivo, Idina Menzel, Chrissy Metz, Randy Newman.

Ce mai e de acoperit (?), repede-repejor, până ajung la cum erau îmbrăcați (că știu că vă interesează) actorii și actrițele de pe covorul roșu.

Ah. Să nu uit. Domne, eu nu știu cum trăiesc oamenii ăștia. Să treci prin baia aia de mulțime, care-ți strigă numele, prin blițăiala aparatelor de fotografiat și tu să fi tot relaxat și zâmbăreț, mi se pare ceva de domeniul science fiction. E o energie acolo, de cred că dacă am putea să o cuantificăm și să o strângem cumva, am reuși să dăm curent pentru tot Los Angeles-ul pe doi ani.

Așa, să trecem la covorul roșu.

În primul rând, evenimentul a luat startul cu un sughiț. Adică, a început să plouă. Niște eforturi au fost făcute, niște lume s-a agitat, nu s-a văzut prea tare, dar îți dădeai seama după numărul de umbrele care se perindau prin spatele microfoanelor. Mă rog, să trecem peste.

Ca să fac și un intro referitor la îmbrăcăminte, deși a fost făcută observația, am văzut foarte multe rochii, cumva retro. Sau, cum să zic eu, tiparul retro. Coloristicul a fost destul de divers, am văzut ceva galben, verde, roșu și albastru. Și nelipsitele alb, negru și mult sclipici. Evident, un număr considerabil de ținute sexy. Bărbații din nou în ținute simple, nu foarte extravagante. Adică, no, mare parte dintre ei.

Ca și în ultimii ani, domnul Billy Porter a venit îmbrăcat cu o rochie. Cu tocuri. Cu alte tocuri. Cu pantaloni de damă. Și cu altă rochie. Sau ceva. Lumea spune că e extravagantist, dar eu cred că are un piticuț bolnăvior la cap.

Printre primii ajunși la Dolby Theatre a fost Spike Lee care, nu știu dacă e ceva ce vrea el să facă, sau îl învață careva, dar a venit îmbrăcat într-un costum, cumva sport-nesport-poate-sport. Cum să zic eu, că nici nu mă pricep, un costum mov despre care nu îți dădeai seama dacă e de pirat, portar, atlet sau mecanic de trenuri. Mă rog, cum ziceam, nu mă pricep.

Laura Dern îmbrăcată cu o rochie albă, cu un top care mi-a adus aminte de felul în care se ornau ferestrele cândva. Semăna, așa, cu o perdea din-aia cu ciucuri în partea de sus. Un fel de draperie. Nu știu dacă sunt coerent. Repet, nu mă pricep. Și tiparul a continuat cu Janelle Monáe, care era îmbrăcată cu o rochie cu glugă, argintie, de ziceai că-i lampadar. Dar în care arăta foarte bine. Și cu Maya Rudolph care a venit îmbrăcată cu o rochie roșie sclipitoare, dar care arăta ca o draperie pe ea.

Pe covorul roșu, în fața microfonului, l-am avut și pe Jonathan Pryce, îmbrăcat elegant, simplu, verde, care la întrebarea ”cum te simți în legătură cu această nominalizare?”, a răspuns: La vârsta mea, excelent!

Mindy Kaling are ceva cu galbenul, pentru că la mai multe evenimente am văzut-o îmbrăcată în galben. Nu s-a dezis nici de data asta. Olivia Colman, era îmbrăcată cu o rochie albastră, lungă, cu capă. De ziceai că-i Captain America. Ăsta, Wonder women. Și pentru că vorbesc despre super-eroi și ținute cu capă, o avem aici și pe Brie Larson. Care în afară de ținuta sexy, cu nuanțe metalice, a venit și cu un piept mai generos și mai bine pus în valoare. Dacă mă înțelegi.

Ah, să nu uit. Regina King mi-a plăcut foarte mult. O ținută care o prindea foarte bine. Nu știu să o explic. Cumva, o rochie așa, într-o parte. Și cum sunt semi-daltonist, nici n-aș putea să vă spun exact culoarea. Auriu deschis? Și șters? Habar n-am. Și Penélope Cruz mi-a plăcut, cu o rochiță neagră, cu fundiță pe piept. La categoria îmbrăcate-n auriu, am avut-o și pe Rebel Wilson.

La băieți, Oscar Isaac, pe covorul roșu, elegant, cuminte, cu papion, un pic grizonat și mai bărbos decât îmi aduceam aminte. Antonio Banderas la fel de simplu și cu papion. Și ca paranteză, prima lui nominalizare la Oscar.

Al Pacino și-a făcut apariția ca o vedetă rock. Îmbrăcat într-o ținută complet neagră. Iar în fața microfonului, i s-a alăturat și DeNiro. La fel de elegant, dar nu la fel de rock. Și Brad Pitt și-a făcut apariția tot cu un sacou simplu, așa, tot cu papion, elegant. Quentin Tarantino în schimb a sfidat toată planeta și a venit îmbrăcat în costum negru, elegant… cu cravată!

Keanu Reeves a venit însoțit de mama lui, ceea ce mi s-a părut drăguț. Și la categoria ”am venit cu mama” o avem și pe iubita mea Charlize Theron, îmbrăcată într-o ținuta sexy (Dior Couture – V-am spart, nu?) cu un crăcuț la vedere, așa, și însoțită, așa cum am spus, de mama ei.

Renée Zellweger îmbrăcată cu o rochie albă, mulată, a dat foarte sexy pe ecran. Mi-a mai plăcut și Natalie Portman. Salma Hayek tot într-o rochiță albă care-i punea în evidență rotunjimile, să zic așa, o făcea să arate ca o zeiță din mitologia greacă. Gal Gadot mi-a mai plăcut, într-o rochiță alb-negru care stătea foarte bine pe ea.

Saoirse Ronan ziceai că-i ruptă din Frozen. Era, așa, frumușică, cumva. Dar te aducea cu picioarele pe pământ când începea să vorbească și ieșea din ea accentul irlandez.

Mă rog. Ne oprim aici cu covorul roșu și trecem la eveniment.

Decernarea premiilor Oscar a început cu un recital din partea artistei Janelle Monáe. Și spun un recital, pentru că intro-ul evenimentului a fost o poveste frumoasă cântată de Janelle Monáe și un spectacol numai demn de deschiderea acestui eveniment.

La spectacol și muzică a mai bifat și Idina Menzel, pe care o știți din cauza piesei din animația Frozen. Ei bine, nici azi nu a ieșit din registru. A cântat o melodie care cumva, după urechea mea ne-muzicală, suna tot ca aia din Frozen. Josh Gad (Olaf) i-a făcut introducerea și a ieșit foarte bine. Amuzant!

Și nu putem să trecem prea repede peste prezența surpriză a lui Eminem. Care a ținut un recital live, cu piesa Lose Yourself, din filmul 8 Mile. Pentru care a luat un Oscar în 2003.

Tot la muzică, a punctat foarte bine și a ridicat toată sala în picioare și Cynthia Erivo. De Elton John nici nu vă mai spun. The rocket man a făcut ce știe el cel mai bine. Show!

Steve Martin și Chris Rock au făcut un mini-show de comedie foarte amuzant. Câteva săgeți îndreptate către academie, câteva glumițe la adresa unor actori, producători și filme. Hei, cineva a luat lecții de la Ricky.

Un moment amuzant au mai avut și Maya Rudolph și Kristen Wiig, care au făcut niște glumițe la adresa actoriei. Și a faptului că erau îmbrăcate amândouă în roșu. Atât am reținut. Not bad, not great, not terible. Tot la momente amuzante îi trecem și pe Julia Louis-Dreyfus acompaniată de Will Ferell.

Glumițele, în general, au părut un pic cam din scurt, așa. Și parcă reținute. Ah. Și Olivia Colman a fost amuzănțică, așa.

Primul câștigător al serii a fost Brad Pitt, la categoria ”Actor în rol secundar” pentru rolul din Once Upon a Time in Hollywood. Brăduț a ținut un discurs scurt, cu adrese și glumițe directe către Tarantino și DiCaprio. Și a mulțumit cascadorilor. Bine, Brăduț! Mă așteptam.

Marea surpriză, după câteva premii la animație, a venit la Scenariu original. Câștigătorul serii fiind filmul coreean Parasite! Luați în considerare că s-a luptat cu producții Hollywoodiene ca 1917, Once Upon a Time in Hollywood sau Marriage Story. Bong Joon Ho a zis că ”Thank you. Great honor.” Și restul în coreeană. Ah. Și a zis că îl iubește pe Quentin. Tarantino.

Laura Dern le-a mulțumit celor de la Netflix, a avut un discurs emoționat și un cadou pe cinste de ziua ei, un Oscar pentru rolul din Marriage Story. Pentru că, da, pe 10 februarie este născută.

Salma Hayek, a prezentat câștigătorii la categoria sunet. Nu mai trebuie să spun, că bănuiesc că ați prins-o deja. Salma is HOT! Și mă omoară cu accentul ăla.

Kazu Hiro i-a mulțumit lui Charlize Theron, fără de care, spune el, n-ar fi primit premiul. Băiat fain Kazu. Dar să nu facem un kaz din asta. James Corden și Rebel Wilson au apărut pe scenă îmbrăcați în pisici. Gal Gadot, Sigourney Weaver și Brie Larson, au făcut o pledoarie pro-feminism. Și au prezentat ceva premii, dar am uitat care, că mi s-a blocat creierul la decolteul lui Brie.

Am avut parte de multe discursuri emoționante, din partea câștigătorilor. Și s-a pus foarte mult accent pe familie, prieteni și pe storytelling. Nu știu de ce. Dacă o să căutați discursurile pe net, o să vedeți că majoritatea mulțumesc cuiva care e mare storyteller. Nu cred că din cauza lui Tom Hanks și a discursului său de la Globuri.

Joaquin Phoenix a făcut și el o pledoarie, atât în sprijinul artei cinematografice, cât și în sprijinul egalităților și a ajutorului pe care ar trebui să-l oferim celor de lângă noi. Un discurs frumos, crud, emoționant, dar corect. Și pe care, sincer, îl așteptăm de la el.

Renée Zellweger, din nou, parcă a fumat ceva înainte. Dar de data asta, parcă un pic mai potolită. A mulțumit tuturor, de la mic la mare, actori, prieteni, regizori, pompieri, polițiști și dacă mai avea vreo două minute, cred că ajungea și la mine. Foarte emoționant. Era să-mi dea o lacrimă.

Jane Fonda a fost aplaudată la scenă deschisă, chiar înainte să spună ceva. Și a fost cea care a prezentat premiul pentru cel mai bun film.

Pe scenă a urcat până și directorul Academiei Americane de Film, David Rubin, care a ținut un scurt discurs despre filme și a anunțat deschiderea viitorului/noului Muzeu al Academiei. Dar și Tom Hanks care de data asta a întreținut publicul cu câteva glumițe simpatice și i-a invitat pe toți spectatorii să țină aproape pentru momentul în care muzeul își va deschide porțile.

Din eveniment n-a lipsit nici emoționantul și deja tradiționalul moment în care sunt comemorați și aplaudați cei care au încetat din viață anul trecut. Actori, regizori, scenariști, oameni din industria filmului.

Iar acum, marii câștigători ai premilor Oscar – 2020:

– Cel mai bun film – Parasite

– Cel mai bun Actor în rol principal – Joaquin Phoenix – Joker
– Cea mai bună Actriță în rol principal – Renée Zellweger – Judy

– Cel mai bun Actor în rol secundar – Brad Pitt – Once Upon a Time in Hollywood
– Cea mai buna Actriță în rol secundar – Laura Dern – Marriage Story

– Cel mai bun regizor – Bong Joon Ho – Parasite

– Cel mai bun scenariu original – Parasite – Bong Joon Ho
– Cel mai bun scenariu adaptat – JoJo Rabbit – Taika Waititi

– Cel mai bun film străin – Parasite

– Cea mai bună cinematografie / imagine – 1917 – Roger Deakins
– Cea mai bună editare de film / montaj – Ford vs. Ferrari – Michael McCusker, Andrew Buckland

– Cel mai bun film de animație (lungmetraj) – Toy Story 4
– Cel mai bun film de animație (scurtmetraj) – Hairy Love

– Cel mai bun documentar (lungmetraj) – American factory
– Cel mai bun documentar (scurtmetraj) – Learning to Skateboard in a Warzone (If You’re a Girl)

– Cel mai bun film Live Action (scurt metraj) – The Neighbors’ Window

– Cel mai bun design de producție – Once Upon a Time in Hollywood – Barbara Ling
– Cel mai bun design de costume – Little Women – Jacqueline Durran

– Cel mai bun cântec original – Elton John, Bernie Taupin – Rocketman
– Cea mai bună coloană sonoră – Hildur Guðnadóttir

– Cea mai bună editare/montaj de sunet – Ford vs. Ferrari – Donald Sylvester
– Cel mai bun mixaj de sunet – 1917 – Mark Taylor, Stuart Wilson

– Cele mai bune efecte vizuale – 1917 – Guillaume Rocheron, Greg Butler, Dominic Tuohy
– Cel mai bun makeup și hairstyling – Bombshell – Kazu Hiro

Așadar, marele câștigător al anului ăsta și o premieră mondială, filmul Parasite. Primul film într-o limbă străină (non-engleză) care ia premiul Oscar pentru cel mai bun film!

Sincer, nu m-am așteptat și asta o face o surpriză extraordinar de plăcută.

Și pe sfârșit, acum, așa, văzut în retrovizor, evenimentul a ieșit bine. Nu a fost așa mult glam și sclipici ca anii trecuți, însă s-au câștigat foarte multe puncte la impresia artistică. Adică, spectacolul a fost la superlativ. A fost foarte bine.

Gata. Mă opresc aici, că și-așa m-am lungit mai mult decât trebuia. O săptămână plină de împliniri vă doresc. Noapte bună.