Marele premier al guvernului nostru, domnul şi distinsul doctorand Pictor Vonta, iese pe domeniul public cu o declaraţie, care pe mine m-a pus pe un râs, nesănătos. Aşadar. Azi într-o conferinţă, sau nu ştiu ce discuţie despre contribuţiile sociale, Pictor Vonta declara următoarele, citez:

– Avem, o realitate, trei milioane din populația dinamică cu capacitate de muncă din România este în afara țării și nu plătește niciun ban.

După care, premierul concluzionează cu următoarea replică:
– Închipuiți-vă dacă cei 3 milioane ar cotiza cu 10 euro pe lună, ar fi o contribuție pe care am simți-o. Creșterea numărului de contribuabili, este o discuție sustenabilă.

Păi bă doctorandule. În primul rând, românii plecaţi să muncească în străinătate, sunt acolo pentru că nu au locuri de muncă în România. Cum ar veni, nu au locuri de unde să cotizeze la sistemele tale corupte şi pline de găuri negre. Deci, logica ta ar fi că: după ce i-ai fugărit pe toţi de aici, cu sărăcia, mizeria şi corupţia, ăştia care au scăpat cumva, să îţi plătească 10 euro pe lună, ca să meargă sistemul „fără probleme”. Da bine.

În al doilea rând, la un calcul sumar, ăştia care sunt plecaţi în afara ţării, ar cotiza lunar, 30 de milioane de euro. Adică 360 de milioane DE EURO pe an. Cum ar veni, hai bă să mai rupem vreo 360 de milioane de euro şi de la ăştia care sunt plecaţi pe-afară. Să mai aibă şi gura noastră ce să mănânce, că pe-aici prin ţară a început să bată vântul. Că ăştia săraci şi rămaşi în ţară, nu mai au de unde să plătească. Da bine.

Aşa că domnule Pictor Vonta, dă-mi voie să-ţi explic scurt. Ăştia care sunt plecaţi la muncă, afară din ţară, dacă au vreo problemă medicală şi vor să se trateze în ţară, vin cu bănuţii după ei şi se tratează. Pe bani. Nu pe vorbe şi promisiuni. Şi nici pe sisteme defecte.

La fel şi cu pensia. Există un fel de sistem mafiot, pe care lucrează toţi românii din afară. Cash in, cash out. (glumă) Adică. Se găseşte un loc de muncă. Se prestează muncă destul de grea, ani de zile. Se strâng ceva bănuţi. Se achită datorii. Se mai ajută ceva familie. Poate se pun la cale nişte copii, viitor, etc. Iar cu ce mai rămâne, după ani mulţi munciţi prin străinătate, se asigură o bătrâneţe liniştită. Asta în cazul în care vor să şi-o petreacă în ţară. Fără sistem de pensii. Înţelegi mătăluţă?!

Aşa că. Înainte să propui tu soluţii reformatoare şi să vi cu idei de tot rahatul, ia la cunoştiinţă că, ăştia 3 milioane de români care muncesc prin străinătate, nu mai sunt şi nu vor mai fi oile tale. Niciodată. Nu mai poţi să-i păcăleşti. Cu atât mai mult, cu fraiereala asta ieftină, nu mai ţine. Să fi sanitar! Şi sustenabil.