Astăzi am făcut două lucruri, curat murdare. Adicătelea, e sâmbătă şi toată lumea trebuie să se odihnească. Bine că eu nu sunt „toată lumea”. Haha. Mă rog. După cum spuneam. Astăzi am făcut două lucruri murdare. Primul: mi-am curăţat tastatura de la calculatorul personal. De acasă adică. Al doilea: mi-am curăţat roţile de la scaun. Tot de acasă scaunul. E cel care mă ţine prizonier în faţa calculatorului de care menţionam mai sus. Directorial scaunul, fie vorba între noi. Bun. Acum că v-am delectat cu aceste informaţii preţioase, de o importanţă capitală pentru viitorul omenirii, să vă spun şi de ce aceste două lucruri sunt curat murdare. În caz că vă întrebaţi.
Unu: Când mi-am curăţat tastatura şi am scuturat-o de toate cele, din ea a ieşit, la lumina zilei, o cantitate impresionantă de firmituri, coji de alune, sare şi alte chestii de diferite culori şi mărimi, de pe alte planete. Probabil. Acum, cum bine mai spunea cineva, dacă făceam un colet cu tot ce a ieşit din tastatură şi îl trimiteam prin Angola, sunt sigur că puteam să hrănesc timp de o săptămână copii unui trib din sud. Ba mai mult, cred că puteam să fac chiar un program guvernamental, sau ceva. Firmitura şi laptele. Sau ceva.
Doi: De ceva vreme, roţile de la scaunul meu, se încăpăţânau, să nu mai funcţioneze. Spirit curios fiind, am dat să cercetez cauza acestor neajunsuri. Acum, cum bine ştiţi, roţile de la scaunele ăstea sunt dintr-un fel de material, nu ştiu exact cum se numeşte, care seamănă cu plasticul. Negre, lucioase, frumoase. Doar că acum, roţile mele, erau împachetate. Cred că undeva pe drum, cineva a uitat să-i spună scaunului meu că a venit primăvara şi se poate trece la roţi de vară. Pentru că, nu ştiu cum, roţile distinsului scaun, directorial după cum spuneam, erau încălţate cu un fel de copertă din scame, praf şi alte treburi ce se mai perindă pe podea. Şi când am spus că erau încălţate, chiar la asta mă refeream. Arătau ca nişte roţi cu, botoşi. Bun. Mi-am făcut datoria de curăţător de roţi şi am decojit treburile de pe ele. Acum, dacă ştiţi pe cineva care vrea să facă vreun cojoc din scame, să mă anunţaţi. Donez materie primă, de cea mai bună calitate.
Phiu. Şi uite-aşa a trecut jumătate de sâmbătă. Da, dar acum mă simt ca un boier. Altfel te vede lumea, când tastezi de pe o tastatură curată bec şi stai în scaunul tău cu roţi, curate ca din vitrină. Nu mai zic că mă plimb cu el prin cameră.
Ah, ce sâmbătă frumoasă. Ce să mai, viaţă la castel. Altfel?! Voi cum vă petreceţi timpul liber?
Lasă un răspuns